Iata ca amintirea Peripravei este din ce in ce mai incetosata si ne bantuie fantoma lui Leuscicus. Unii dintre voi poate se intreaba cine este, eeeeeee, nimeni altul decat Leuciscus Beliscus…….cel mai temator si parsiv dintre “rapitorii” Romaniei.

Cu gandurile acestea pline de “entuziasm” si speranta, ne urnim din cetatea Iasiului spre Tara Motilor . Ca niste oameni gospodari ce suntem, plecam de joi seara pentru ca sa putem iesi vineri pe apa, sa cercetam si noi pe unde sade si ce mananca clenutul de munte. Zis si facut, ajunsi odata pe malul apei oboseala se evapora instant si ne apucam cu sarg sa punem barcile pe apa.

Cum era si de asteptat, clenii se arata destul de fitosi, in schimb marele castig al antrenamentului a fost ca am gasit pestele in locurile unde malurile intrau lin in apa, iar adancimea apei nu trebuia sa fie mai mare de 2-3 metri.

A doua zi, plec in sectorul 1, plin de speranta, sa caut un asemenea loc. Il gasesc  ca la un km, pe malul opus taberei. Decid sa ma ancorez (da, da, stiu ca nu se face asa ceva), pe ideea sa scobesc foarte bine toata plaja, care avea ca 150 de metri. Ma pun la 10 metri de mal, dau un ochi in trusa si aleg un vobler dawn, culoare yellow tiger, (da ,da, trebuia sa dau cu paternuri naturale). Lansez la un centimetru de mal, intre buruienile care intrau in apa, cand face voblerul plici, pleosc vad un atac la el. Ma ia cu transpiratii, cum se poate asa ceva, am avut atac la primul lanseu, cand eu ma gandeam ca trebuie sa lupt toata mansa ca sa nu dau gherla? Plin de nerabdare mai fac un lanseu in acelasi loc, las voblerul sa se aseze si astept concentrat cel mai mic semn ca clentoiul e acolo. Hmmmm, nimic, @#@$#%, imi dau niste palme virtuale ca nu am fost atent la primul lanseu si incep recuperarea, trei ture de mulineta si…..zbang…..cineva ia tras un sut voblerului meu, intep instant si in 2 secunde bag un clean de 30 in mincioc. Sa-mi sara ochii din cap, frate la al doilea lanseu m-am scos din gherla si inca cu un clean de 30…………..Ma uit in jur, sigur is pe Belis? Imi revin, bag cleanul la “sacosa”, si incep sa pescuiesc cu o inma ce-mi pulsa in gat. Mai bag cateva lanseuri printre firele de iarba, nimic….., arunc voblerul si recuperez paralel cu palcurile de iarba, la 5 metri de barca, un stop………….isi ia fir si …….imi rupe………….#@$@#$%@%! Fratica, ma uitam prostit la firul care venea unduind spre mine. Ma uit iarasi in jur, ma, sigur is la Belis?????????

Imi scapa o lacrima si dupa pretziosul dawn care ramasese piercing in buza pestelui, dar asta e, treuie sa ma remontez, mansa e lunga. Ma uit in trusa si aleg un hornet, care datorita barbetei agresive, avea mai putine sanse sa se agate in iarba. Mai punctez in cateva lanseuri cu inca un clean si pun mana pe telefon, anunt gasca ca am gasit un cozonac.

Pana apar ei mai punctez cu 2 bucati, phiii, abia trecuse jumatate de ora si aveam 4 cleni, cine s-ar fi gandit la asa ceva. Le zic baietilor unde stau purceii si ne punem pe treaba. Din pacate se cam taiase si mai iau numai niste nepunctabili. Ma decid sa pornesc in cautare de alte locuri pana nu sunt batute de alti concurenti. La nici 500  de metri, istoria se repeta, o plaja cu multa iarba pe marginea apei imi face cu ochiul. Ma uit in jur, pustiu, toata lumea din zona pescuia pe apa adanca pe langa malurile abrupte. Fara graba, ma pun metodic la batut fiecare centimetru de mal, hmmm, nu mai e boeria din primul loc, dar pe langa cativa nepunctabili mai pun trei cleni la juvelnic. Apare si tovarasul Leba care puncteaza si el cu trei cleni, nu rau deloc. Tovarasul Oby era in stadiul de Gherloby, nereusind sa pacaleasca nimic in cele 5 ore scurse din mansa. Ma decid sa ma duc sa masor sis a plec “usurat” sa caut alte “cotete”(citat Aquamania).

Neinspirata idee, am umblat o ora jumate de bezmetic, far nici un rezultat, pana cand ma decid sa ma opresc la marginea sectorului, langa tabara. In cateva lanseuri produc cativa nepunctabili, hmmmm, poate o intra si unu de puncte, nu apuc sa-mi termin gandu’ ca intra unu ce parea de 20. Ma mananca blana si il pun pe masura de pe bancuta, tusht cleanul peste barca….#@!$@#$@4…….ce faze de ageamiu mai pot sa fac si eu, trebuia sa-l arunc naibii in juvelnic, dar de, asa e cand te mananca…….

Stop joc, si iesim la mal, reuseste si Oby sa puncteze cu 2 bucati iar Leba ramasese cu 3 cleni. Nu foarte rau avand in vedere sa suntem la o etapa de clean. Cand se afiseaza rezultatele, eu sunt pe 6, Leba pe 15, Oby  pe 16.

Bagam un gratar si o socializare cu Aquamaniacii si la somn ca ne trezim de dimineata.

In mansa a doua dau “blana” la motoras sa ajung intr-un golf care-mi facuse cu ochiu’ la antrenamente. Cand ajung, Eugen tatona déjà malul, deee…torquedo…..Ma var si eu “intr-un loc cu verdeata” si ma pun pe treaba. Hmmm, dupa jumatate de ora de pescuit imi dau seama ca mansa de ieri a schimbat total datele problemei. Nu ma dau batut usor si continui sa pescuiesc pea pa de 2-3 metri…..neproductiv. Schimb strategia si caut locuri cu apa adanca……..neproductiva……..ma mut…………la fel…………pe malul celalalt poate…………..la fel…………poate in capatul sectorului , poate in golful ala, poate langa maul ala stances, poate, poate, poate, dar nu se intampla nimic si eu sunt tot gherla. Ca sa fie tabloul complet si “colegii” tot gherla…………Mansa se termina “furtunos” cu o ploaie de ne uda pan’ la ……Noroc cu fasolea cu afumatura la ceaun de ne-a mai incalzit.

Pleostiti ne apucam de strans barcile, nu prea mai vorbea nimeni, toti ne intrebam probabil:

“UNDE AM GRESIT?”

Aici este clasametul etapei a III-a de Master, Cupa Belis.

Nick.